Traseismul politic este un fenomen arhicunoscut, foarte vechi. Nu mai este nicio surpriza pentru nimeni. Unele tradari socheaza, altele par de-a dreptul naturale. De pilda, faptulc a UDMR guverneaza cu toata lumea, ar face-o inclusiv cu AUR, nu mira pe nimeni. Nu este traseism politic daca UDMR guverneaza cu opozitia dupa ce a guvernat cu puterea.
Mai nou, a aparut un fenomen interesant de traseism politic, atunci cand primarul isi schimba sectorul. Aici Piedone este cu adevarat campion. Ar trebui sa ne mire? Devine cat de curand o obisnuinta.
Drept urmare, de ce sunt atat de multi oameni mirati, socati, de traseismul jurnalistic? Acesta este, din punctul meu de vedere, de 2 feluri:
- Atunci cand un site, un ziar sau post de televiziune isi schimba radical orientarea. Evenimentul Zilei, Adevarul, Romania Libera si Cotidianul si-au schimbat de-a lungul timpului orientarea. Insa, atentie, acest lucru s-a petrecut atunci cand s-a schimbat proprietarul. Schimbarea orientarii politice se facea cu inlocuirea ziaristilor: unii pro-PSD erau inlocuiti de unii anti-PSD si invers. Ca sa ne referim doar la orientarea fata de PSD.
- Atunci cand un ziarist isi schimba, brusc sau treptat, orientarea politica. Si aici sunt multe exemple, este mult de discutat.
Campionul traseismului, cu sau fara ghilimele, este Ion Cristoiu. L-a sustinut pe Emil Constantinescu pana acesta a ajuns presedinte, apoi l-a atacat constant 4 ani de zile. L-a sustinut pe Basescu sa iasa presedinte, pentru ca apoi sa-l atace constant timp de 4 ani si jumatate. Apoi brusc s-a razgandit si a inceput sa-l apere si sa-l sustina cand toti il atacau. Intr-un final, a ajuns suveranist, marginal, fiind un critic inclusiv al orientarii euro-atlantice a Romaniei.
Insa Cristoiu nu este nicidecum singurul traseist. Aici mai pot intra Robert Turcescu (pe vremuri un ziarist de dreapta, unul pro-Basescu in 2009, candidat PMP in 2016, ajuns acum sustinator Calin Georgescu si George Simion) ori Radu Moraru (Nasul). Acesta din urma era un ziarist cu o imagine buna, tot de dreapta, ajuns acum antivaxer, conspirationist si marginal.
Evident, pot fi date si alte nume, poate mai putin notorii. Mai putin cunoscute. Cu schimbari mai putin radicale.
Drept urmare, ma intreb foarte serios de ce sunt atat de multi mirati, socati chiar, de achizitia G4Media de catre Radu Budeanu. Nu stiu cat de repede se va petrece schimbarea de macaz, daca cei 2 sefi ai G4, Pantazi si Tapalaga, se vor transforma ori daca ei vor parasi corabia, urmand ca G4 sa fie populat treptat de oameni avand o cu totul alta orientare politica.
Ori poate, cine stie, intreg trustul va face viraj radical si se va transforma in ceea ce este acum G4 media. Imi vine sa rad cand ma gandesc la asta, dar n-as putea exclude complet aceasta posibilitate.
Tineti cont ca in acelasi trust exista momentan urmatorii jurnalisti: Marius Tuca, Dan Tapalaga, Dan Diaconescu, Ionut Cristache, Ion Cristoiu, Cristian Pantazi. Amuzant de-a dreptul. Habar n-am pentru cat timp vor fi acestia impreuna, dar este cumva irelevant.
Pe mine ma socheaza reactiile altora. Sunt socat sa vad cati oameni (inca) aveau incredere in onestitatea lui Tapalaga si Pantazi. Sunt socat sa aud ca unii inca aveau impresia ca G4 media este … quality media.
Fix asta a cumparat Radu Budeanu: imaginea falsa pe care unii o au. Nu a cumparat editorialele lui Tapalaga (ca ale lui Pantazi, de fapt, au scazut, nu au crescut valoarea site-ului), nu a cumparat „informatiile” G4 media, ci a cumparat un produs considerat (pe nedrept zic eu) quality. Ceea ce nu avea in portofoliu, caci gandul nu este considerat astfel.
De ce a avut loc aceasta tranzactie? Nu stiu detalii din interior, am citit cateva speculatii extrem de interesante si de amuzante, insa pentru mine este cert un singur lucru: nu poti rezista mult timp in lumea buna de capul tau. Pe cont propriu. Trebuie sa fii „al cuiva”.
Ceea ce teoretic este o veste proasta pentru presa. Pe de alta parte, este o veste buna. Exact ca-n cazul IT-istilor, s-a gasit o metoda buna de a face bani: iti deschizi un site, il cresti un pic, ii faci o imagine buna, de site curat, quality, faci niste mici site-uri de nisa in jurul lui, bune pentru trafic, si apoi vinzi tot pachetul.
Stiu ca sunt cinic, dar de fapt este o veste buna.
Si nu, nu cred in independenta editoriala care le este garantata celor de la G4media. De fapt, nu cred ca au fost independenti nici pana acum. Asa cum sunt convins ca este o legatura intre taierea USAID si aceasta tranzactie.
Nu am dovezi, este doar ceea ce cred. Faptul ca sunt multi altii care cred contrariul este cert. Altfel, micutul grup de site-uri G4 nu s-ar fi vandut cu acea suma.
Revenind la subiectul initial, traseismul in presa este la fel de intalnit precum cel din politica. Problema e la cei care au de la ziaristi mai multe pretentii decat de la politicieni. Prea multe pretentii. Mult prea multe!
Un articol de exceptie!