Informatii Pe Surse
Presa este plina de informatii pe surse. Nimeni nu spune cum le-a obtinut, insa v-ati intrebat vreodata de unde vin ele? Hai sa va spun cateva posibile surse de inspiratie:
1. Sa zicem ca doi oameni politici se intalnesc la un restaurant. Restaurantul este proprietate privata. Are dreptul restaurantul sa inregistreze pe cei doi? Ori macar, pe baza imaginilor luate de propriile sisteme de supraveghere, sa anunte presa ca cei doi oameni s-au intalnit acolo? Greu de spus.
Drept urmare, chelnerii, persoane fizice, pot anunta (prin SMS, discret) prietenii ziaristi de prezenta vip-urilor. Cu sau fara dovada. Ziarele, daca-s destepte, pot trimite echipa de paparazzi la locul faptei, pentru a-si procura singuri dovada.
Legat de chelneri si rolul lor, cineva mi-a mai soptit un pont: multi dintre ei ar fi mana-n mana cu politistii. Multi soferi beti au fost prosti datorita ori din cauza ponturilor vandute de chelneri. „A fost in carciuma mea, a baut 5 beri si s-a urcat la volan”. Sunt oameni care nu au facut nimic rau in trafic, au baut 5 beri, dar se comportau normal, insa politistul a avut instinctul sa-i verifice.
2. Sa lasam, insa, chelnerii si sa trecem la personalul aparent neimportant dintr-o institutie: portar, femeie de serviciu, sofer. Multe informatii pe surse vin de la ei. Sunt informatii credibile, pe care, insa, nu prea le mai poti verifica. La cine sa le verifici daca doar acea persoana a mai fost de fata?
3. Un taximetrist poate fi o sursa de informatii pe surse. „L-am dus pe jurnalistul X acasa la politicianul Y”. Am facut cursa X, a facut 50 de lei. In masina el a vorbit la telefon, mentionand sume de …
4. „Treceam pe strada si am vazut politicianul X intrand in restaurant”.
5. La ora X politicianul Y a fost vazut in trafic. Noi stim ca pana la ora 20 el a stat si a baut la restaurant. De ce conducea?
Nu stiu cum vi se par voua toate sursele astea. Va las sa decideti singuri daca-s credibile sau nu. Problema apare atunci cand politicianul X te suna, iti zice ca s-a intalnit cu Y, „crede-ma pe cuvant”, iar tu ai de ales intre a publica sau nu stirea. Poti avea incredere in el ca nu te-a mintit? Tu dai „conform unor informatii pe surse, politicienii X si Y s-au intalnit”, insa daca au facut-o, de ce se ascund?
Problema, din punctul meu de vedere, este ca din ce in ce mai putine informatii pe surse se adeveresc. Nu mai avem niciun emitator credibil (sa spunem Daca am citit AICI, inseamna ca asa e), nu mai avem niciun indiciu cu privire la veridicitatea informatii. Propriul instinct este singurul care ne ghideaza. Nu stiu a cui e vina, toata lumea da vina pe presa, insa lucrurile s-ar putea sa fie un pic mai nuantate. Din acest motiv, cel mai usor este sa comentezi DECLARATIILE politice. Alea sunt certe: X a zis la postul cutare de televiziune ca… Nu e nimic neclar, politicianul chiar a fost la acel post si chiar a declarat acele lucruri.
Conform unor informatii pe surse (care NU doresc sa-si pastreze anonimatul), acest articol se incheie aici. Salutari POLITICE tuturor!