Reciclarea selectiva – avantaje pe termen scurt

Reciclarea selectiva – avantaje pe termen scurt

 

 

La un moment dat, acum vreo 6-7 ani, luasem la ochi activistii eco. Principala mea tinta era Let’s Do It Romania, campanie pe care si acum o consider jumatate utila, jumatate nociva. Utila ca orice initiativa civica, face curat, incurajeaza oamenii sa faca ceva, nu sa stea degeaba. Dar inutila si nociva pentru ca sunt persoane platite sa curete unele zone, insa ele nu-si fac treaba, asa ca vin voluntarii sa le faca treaba. E o intreaga discutie, nu insist asupra ei.

Ideea este ca intre timp am revenit la sentimente mai bune fata de ecologisti. Ei, ecologistii, sunt niste naivi, niste tineri frumosi si liberi (intentionata sintagma) care chiar cred ca pot schimba ceva. Doar ca, vedeti voi, problema in Romania este ca doar ei fac ceva pentru mediu. Iar discursul lor nu convinge pe aproape nimeni.

Solutia corecta, pe care statul ar trebui s-o ia, este sa-si convinga cetatenii de beneficiile imediate, pe termen scurt si mediu. Sa va dau un exemplu. In Germania, caci am fost acolo aproape 2 saptamani, o bere la doza costa un pic peste 1 euro ori chiar 1 euro in supermarket. Nu era cea mai buna bere, dar nu era nici berea aia imputita care la noi se gaseste (si) la PET. Era Becks de exemplu. Daca pastrai doza si o duceai inapoi, primeai 0.4 sau 0.5 euro. Nu mai tin minte exact, presupunem, pentru un calcul mai usor, ca ar fi fost 0.5. Nu primeam banii in mana, ci un bon cu care-mi faceam cumparaturile tot acolo, in acel magazin. Deci, parafrazand un cantec celebru, dadeam 2 beri goale pe una plina. La propriu.

Asadar, nemtii nu sunt ecologisti pentru ca iubesc natura, pentru sunt indragostiti de mediul inconjurator, ci pentru ca au avut niste politicieni responsabili, care i-au incurajat sa recicleze spunandu-le avantaele pe termen scurt. Betivul cartierului, care-si bea toata pensia, va fi primul care va recicla daca va auzi ca va putea bea mai mult cu aceiasi bani.

 

Ce as face eu in locul statului roman?

 

Pai as incuraja reciclarea selectiva, axandu-ma pe 3 locatii in mod special:

– Institutii de invatamant, inferior si superior. Acolo se arunca tone de hartii. Tone de hartii. Pe care nimeni nu le recicleaza. In plus, trebuie sa vorbim despre educatie, nu doar despre invatamant, deci tinerii vor fi educati sa recicleze. Vor face asta de mici.

– Marile lanturi de magazine. Nu le-as obliga sa recicleze, dar le-as da bonusuri. Scutiri de impozite. Macar la inceput, cat sa-si scoata banii pe instalarea locatiilor de reciclare. Apoi, cand lumea se va invata cu ele, nu vor fi prosti sa le scoata.

– Institutiile de stat: primarii, administratii financiare, agentii. Aici as include si spitalele, caci majoritatea lor sunt de stat. Cine trebuie sa dea exemplu in reciclare daca nu statul? Sa intri intr-o institutie de stat si sa vezi cosuri de gunoi comune, pentru toate tipurile de gunoi, mi se pare absurd.

Ca sa dau un alt exemplu: multe actiuni care au ca efect protejarea naturii nu sunt facute de catre iubitorii de natura. De exemplu, nu este bine sa tii incarcatorul de la telefon tot timpul in priza. Dar cei care-l scot n-o fac pentru ca iubesc natura, ci fie din zgarcenie, fie pentru ca se tem sa nu le ia foc. Un castig pe termen scurt, nicidecum unul pe termen lung.

Ca sa dau un exemplu din cinematografie, vedeti va rog Mini-oamenii (Downsizing). Strict cinematografic, este un film dezamagitor. Dar pentru partea care ne intereseaza, ne releva un adevarat surprinzator. Ma rog, surprinzator pentru unii. Asadar, se inventase metoda micsorarii oamenilor pentru ca planeta era suprapopulata. Mini-asezarile ocupau mai putin loc, resurse mai putine, deci era mai bine pentru planeta pe termen lung. Doar ca majoritatea celor care se micsorasera o facusera din cu totul alt motiv: cei care aveau putini bani (ori erau in asa numita clasa medie) urmau sa fie foarte bogati in lumea celor mici (in urma conversiei). Deci nu se micsorasera din dragoste pentru planeta lor, ci o facusera pentru bani. Pentru a deveni bogati.

Pana in 2020 Romania trebuie sa recicleze 50% din deseurile municipale. Momentan procentul este de 6-7%. Oricat de mult s-ar mobiliza cetatenii, anumite masuri trebuie sa vina de sus, de la stat. Caci degeaba ai in gara de nord 3 tipuri de cosuri de gunoi daca atunci cand vine cineva sa ia gunoiul il descarca in acelasi loc. Statul trebuie sa-si incurajeze cetatenii sa recicleze, este obligat s-o faca, iar cetatenii trebuie sa inteleaga ca este in interesul lor, si ca intreg, colectivitate, si individual, sa recicleze.

Iar edilii marilor si micilor orase ar trebui sa ia exemplul autoritatilor locale din Oradea. Ma rog, ar trebui sa ia exemplul acestui oras in multe alte privinte. Caci degeaba pui containere separate, tu, primarie de sector, daca nu motivezi in niciun fel reciclarea selectiva. Si daca nu-ti educi in niciun fel cetatenii.

In final, va mai spun doar atat: Reciclarea selectiva nu este un moft ecologist al unor hipsteri lipsiti de ocupatie. Este un lucru cu beneficii economice, pe care oricum trebuie sa-l facem ca ne obliga Europa. Doar ca oamenii, fie ei romani, francezi, spanioli ori americani, nu vor face asta pentru ca iubesc planeta si nu vor s-o polueze, ci o vor face atunci cand vor primi ceva la schimb, aici si acum.

One thought on “Reciclarea selectiva – avantaje pe termen scurt

  1. Madi says:

    E foarte bine argumentat articolul, doar ca raportat strict la concurs deviaza un pic de la tema propusa. E interesant de stiut ce ai face tu in locul statului roman, dar pana ajungi in aceasta postura…e mai util (si mai inspirational as zice) de povestit ce ai face tu ca simplu om, fara vreo functie speciala 🙂 Multumesc pentru acceptarea provocarii!

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.