Vreau o tara fara ordonante de urgenta!

Pana acum cateva zile, eram acuzat, de diversi prieteni, ca sunt aproape PSD-ist. Nu ca as fi aparat ori votat PSD-ul, ci pentru ca imi permiteam sa critic niste oameni aparent intangibili, gen Kovesi ori Ciolos.

A venit ordonanta, lumea a iesit in strada, inclusiv eu, prietenii s-au mai domolit. Unii au impresia ca m-am trezit. Cu toate astea, eu vreau sa raman acelasi. 

Asa ca acum, in mijlocul evenimentelor, imi permit sa scriu acest articol. Voi si justifica titlul, pana atunci va recomand, pentru incalzire, doua articole: Tolontan si Radu Chirita (un avocat din Cluj, din ce am inteles).

In articolul al doilea, cu care puteti sau nu sa fiti de acord, sunt mentionate niste chestii dupa mine ingrijoratoare: in domeniul justitiei s-au dat o tona de ordonante. Inclusiv infiintarea DNA s-a facut tot prin ordonanta. Guvernul Ciolos, cel cu imaginea aia buna, a fost campion la ordonante.

Fiecare guvern, in loc sa dea mai putine ordonante ca precedentul, dadea mai multe. Primul guvern care a inceput sarabanda ordonantelor a fost guvernul condus de actualul avocat al poporului, Cabinetul Ciorbea. Urmatoarele nu au dorit decat sa-l intreaca.

Acum, problema mea este fix asta. Acum protestam (si eu, si voi) impotriva abuzurilor. Protestam impotriva ordonantei in sine, dar si impotriva faptului ca o problema atat de importanta se reglementeaza pe ascuns, prin ordonanta (pe deasupra, una data hoteste, noaptea). Doar ca ar trebui sa tragem de maneca si urmatoarele guverne, poate unele pe placul nostru, in acelasi sens.

Ar trebui sa le atragem atentia, indiferent de Parlamentul cu care lucreaza, ca o astfel de reglementare trebuie facuta prin lege. Sa nu ne mai ascundem in spatele sintagmei Parlament de hoti, sa nu mai plecam de la premisa ca guvernul e bun, parlamentul e penal.

Guvernul Ciolos a fost o exceptie, multi spun asta, iar eu imi doresc sa ramana asa.

Daca maine demisioneaza Grindeanu si se face iarasi un guvern tehnocrat, imi doresc din suflet ca de la guvern sa plece niste proiecte de lege sanatoase, care apoi sa treaca prin Parlament. Personal, nu cred ca ar fi iesit atatia oameni in strada daca ordonanta ar fi ajuns la Parlament si s-ar fi discutat. Pe langa faptul ca-i o problema de justitie, una grava, este una si de comunicare. Uneori e la fel de important si CUM comunici, nu doar CE comunici.

Doar ca, vedeti voi, daca incurajati viitoarele guverne sa dea ordonante doar pentru ca prevederile acestora sunt pe placul vostru nu rezolvati nimic. Dimpotriva. Fiecare guvern se va raporta la precedentele, din toate punctele de vedere, iar a obisnui oamenii cu ordonantele nu este deloc un lucru bun.

Acum (re)cititi ce a scris Tolontan despre RomaniaTV. Eu spun doar atat: postul are campanii mizerabile, minte de dimineata pana seara, insa nu imi doresc sa se inchida. Esenta democratiei consta si in prezenta unei astfel de televiziuni. Piata, adica publicul, o va scoate de pe piata ori o va schimba.  A cere inchiderea unui post doar pentru ca nu esti de acord cu ce sustine mi se pare absurd. Democratic, comercial, imi doresc ca acest post sa dispara. Sa dea faliment, sa nu mai aiba bani sa emita pentru ca nu are telespectatori.

Ca sa revin la tema articolului si sa inchei, imi doresc o tara fara ordonante de urgenta, indiferent daca sunt(em) sau nu de acord cu ele. Unele s-au dovedit utile pe termen lung, dar, dupa mine, ar fi fost si mai bine daca acele ordonante ar fi fost, de fapt, legi. Salutari POLITICE tuturor si zilele acestea ne vedem in Piata Victoriei!