Cum trebuie sa privim politica externa a Poloniei

Despre politica externa a Poloniei ar trebui discutat mai mult. Mai mult, mai serios, mai aplicat. Din pacate, putini fac asta. In spatiul public aproape nimeni, motivele fiind cumva ascunse. „Conspiratie”?

Eu voi incerca sa explic SUFLETESTE politica externa a Poloniei. Veti vedea ca explicatiile mele, evident nu-s deloc singurele, au sens in proportie covarsitoare.

Asadar, trebuie sa plecam de la urmatoarele 5 realitati:

1. Polonezii de rand urasc rusii. Sunt profund rusofobi. Istoric vorbind au toate motivele.
2. Conducatorii actuali ai Poloniei ii urasc pe conducatorii actuali ai Rusiei. Motivul se regaseste in 2010: presedintele in functie al Poloniei, fratele geaman al actualului sef al partidului de guvernamant, a murit intr-un accident aviatic in Rusia. Guvernantii polonezi sustin ca rusii au doborat acel avion. Ca ei l-au omorat pe presedinte. Foarte multi cetateni cred asta. Este irelevant daca cineva va putea vreodata dovedi, cu probe indubitabile, daca e sau nu adevarat. Ideea este simpla: Jarosław Kaczyński il uraste pe Putin. Deci nu este doar o ura la adresa poporului, ci una clar directionata impotriva unei persoane. Insa asta nu-i tot.
3. Polonezii ii urasc pe nemti. Tot din motive istorice. Pe polonezi ii trec fiorii cand aud de negocieri subterane intre rusi si nemti. Au toate motivele istorice sa simta asta. Cineva-mi spunea acum ceva timp ca daca Germania ar iesi maine din UE, polonezii ar deveni cei mai mari fani ai Uniunii Europene. E un adevar.
4. Polonezii sunt crestini, dar sunt CATOLICI. Ei tin atat la credinta lor CRESTINA, dispretuind ateii, cat si la CATOLICISM. Fix din acest motiv pe ei ii lasa rece propaganda ORTODOXA.
5. Polonezii nu-i inghit nici pe ucraineni. Explicam eu mai demult cum m-a facut cineva sa inteleg inmultirea semnelor. Problema mea era legata de „minus ori minus” care face intotdeauna plus. Pe scurt, ca sa nu repet tot articolul in cauza, daca plecam de la premisa ca minus inseamna dusman si plus inseamna prieten, atunci minus ori minus se traduce prin dusmanul dusmanului, care mie ar trebui sa-mi fie prieten. Ce ne facem insa cand 2 dusmani de-ai tai se razboiesc? Da, tii cu unul, cu cel mai mic impotriva celui mai mare. Insa oricat ai tine cu el si l-ai ajuta, nu-l poti transforma brusc in prieten.

Acum incercati sa priviti politica externa a Poloniei prin  prisma celor 5 adevaruri de mai sus. In cazul in care n-ati inteles, va explic eu:

• Atunci cand a inceput razboiul, ei au fost cei mai rusofobi. S-au speriat, pe buna dreptate, de invadarea Ucrainei. Amintiri neplacute din Al Doilea Razboi Mondial.
• Atunci cand Uniunea Europeana aluneca in progresism accentuat, Polonia este Gica-Contra. Nu pentru ca ar fi impotriva Uniunii Europene, ci pentru ca populatia lor respinge anumite lucruri. Intr-o tara profund religioasa, catolica, persoanele de acelasi sex nu se pot casatori, iar avorturile se fac in conditii speciale. Daca asta ii face anti-europeni, fie.  Sunt lucruri peste care ei nu pot trece.
• Pana in 2022, cand a inceput Razboiul din Ucraina, o buna parte din presa progresista, de la noi si de afara, puneau Polonia in randul tarilor rusofile. Putiniste. Cine nu e cu noi (cu UE, cu principiile UE, cu drepturile LGBT si cu multe altele) e impotriva noastra. E cu dusmanul. Razboiul din Ucraina a limpezit lucrurile: ei sunt rusofobi, asta neinsemnand ca isi schimba principiile religioase.
• Polonia are de recuperat de la ucraineni niste teritorii, la care ei n-au renuntat asa usor, ca noi. In plus, pentru multe pacate, ei ii considera pe ucraineni la fel de vinovat ca pe rusi. Uniunea Sovietica cuprindea si Ucraina, Kievul era considerat cam a doua capitala URSS dupa Moscova. Rusia kieveana nu este un concept inventat de putinisti. In plus, crimele comise de armata sovietica in Ucraina au fost comise nu doar de luptatori RUSI.
• Un ultim aspect important, esential: politica externa a Poloniei este orientata cu precadere catre SUA. E drept, ei au si o preferinta: ar vrea acolo o administratie REPUBLICANA, crestina si nu progresista, insa accepta si una democrata, negociaza cu ea.
• Ei ajuta dusmanul Rusiei, insa pana-n punctul in care interesele sunt divergente, vezi cazul cerealelor din Ucraina. Ei ar vrea ca ucrainenii sa se lupte cu rusii, ii ajuta in acest sens, pe bani de preferat, nu pe gratis, dar nu ar vrea sa ofere nimic Ucrainei. Fermierii polonezi sunt MULT MAI IMPORTANTI decat cei ucraineni. In acel moment mi-am dat seama cat de inteligenta este politica externa a Poloniei: poti fi antirus fara sa fii fanatic, fara sa fii orb, fara sa fii sluga. Polonia chiar a dovedit asta!
• Polonia, atunci cand se inarmeaza, nu cumpara arme cu ochii inchisi, ci cumpara cu precadere tehnologie, cumpara DREPTUL de a produce pe propriul teritoriu. Ii costa ceva, dar macar dau de lucru propriilor cetateni.
• Este un paradox vizavi de impartirea Ucrainei: Polonia SI-AR DORI ca Ucraina sa se imparta, estul sa mearga la rusi, iar VESTUL sa ramana o tara pro-occidentala, pro-NATO si, atentie, CATOLICA! S-ar intelege altfel cu o Ucraina catolica. Nu stiu de ce putini omit acest aspect esential din analizele lor.
• Nu in ultimul rand, Polonia nu primeste ordine. Politica externa a Poloniei este in favoarea intereselor proprii. Da, are aliati, trebuie sa se coordoneze cu ei, dar are si interese proprii, DE CARE TREBUIE SA SE TINA CONT.

Consider ca noi, romanii, avem de invatat multe din politica externa a Poloniei. Inteleg ca AUR incearca sa se marketeze drept echivalentul PIS din Polonia. Au cam scapat de rusofili, asa ca printr-o promovare corecta ar putea sa se prezinte astfel in fata electoratului. Nu stiu daca voi vota AUR, mai este 1 an pana la alegeri, acum as zice mai degraba ca nu, fara sa am in minte vreun alt partid „preferat”, insa recunosc ca mi-as dori o politica externa a Poloniei aplicata statului nostru.

Da, politica externa nu trebuie IZOLATA de restul politicii, ea trebuie sa tina cont de realitatile INTERNE. Care realitati sunt diferite la noi. Insa, uitandu-ma in jur, imi dau seama ca politica externa a Poloniei este PRINTRE PUTINELE care pot fi date cu adevarat ca exemplu. Ungaria joaca prea pe sarma si s-ar putea sa-si franga gatul cat de curand. In primul rand pentru ca Ungaria se comporta ca un stat mare, desi este un stat foarte mic. Si in al doilea rand pentru ca in Ungaria, pe plan intern, este mult mai putina democratie decat in Polonia. MULT mai putina.