In Afganistan nu a fost democratie niciodata!

In Afganistan nu a fost democratie niciodata

In Afganistan nu a fost democratie niciodata, indiferent de regimul politic si de fortele poltiice externe.

In Afganistan nu a fost democratie pe tipul conduceri pro-sovietice. Femeile aveau acces la educatie, este o perioada pe care ele o regreta, insa nu putem vorbi despre democratie.

In Afganistan nu a fost democratie nici ulterior, in timpul primei conduceri talibane. Insa nu absenta democratiei si a drepturilor femeilor i-a facut pe americani sa intervina acolo. Nu grija fata de drepturile omului ori absenta alegerilor libere i-a convins sa intervina militar. Nu, nicidecum. Razboiul a fost deopotriva unul militar, economic si de imagine. Afganistanul il ascundea pe Bin Laden (ori, ca imagine, asa se stia) si refuza sa-l predea. In plus, bogatiile Afganistanului, cele legale, dar si cele ilegale (cel mai mare producator de litiu, dar si de opiu din lume), sunt foarte tentante pentru oricine.

In Afganistan nu a fost democratie nici cat trupele NATO au fost pe teritoriul lor. Democratia nu este cea impusa de tancuri si arme. Poate fi o dictatura militara pro-americana, asa cum a avut si Chile sub Pinochet, aceasta poate asigura o prosperitate economica, pot veni diversi investitori straini, insa nu putem vorbi despre democratie in intelesul european, occidental, al notiunii.

In Afganistan nu a fost democratie niciodata si nici nu va putea fi in viitorul apropiat, asta pentru ca Afganistanul nu stie ce este aceea democratie. Ideea de cultura democratica, pe care statele democratice au capatat-o in zeci ori sute de ani, lipseste cu desavarsire in Afganistan. Guvernele s-au schimbat cu ajutorul armelor si asa va ramane foarte mult timp de acum inainte.

In Afganistan nu a fost democratie niciodata pentru ca tara aceea este inapoiata din aproape toate punctele de vedere. Democratia a aparut intr-un anumit stadiu al civilizatiei, ea nefiind posibila in societatile din Evul Mediu.

Nu ma bucur de raul acelor oameni, de nefericirea femeilor afgane, insa nu pot sa fiu orb, nu pot sa ratez esentialul. Sunt 5 adevaruri crunte, pe care americanii si occidentalii refuza sa le spuna, sa le admita:

  1. Talibanii au fost inarmati si finantati initial de americani pentru simplul motiv ca se luptau cu sovieticii. In acel moment, un guvern fundamentalist religios era preferabil unuia ateu pro-sovietic.
  2. Guvernul taliban a fost dat jos nu din cauza incalcarii drepturilor omului, ci pentru ca ascundeau un fugar urmarit de SUA. In fapt, pentru ca puneau in pericol siguranta unor state occidentale. Daca afganii s-ar omori doar intre ei, ar omori doar de-ai lor, nimeni n-ar avea nimic impotriva.
  3. Litiu este esential pentru toate tarile, orice telefon, smart sau mai putin smart, are baterie de litiu, drept urmare statele occidentale vor trebui sa aiba relatii economice cu acest stat. Daca nu vor avea ei, vor avea chinezii.
  4. Economic, nu era rentabil pentru americani sa mentina acele trupe in Afganistan. Singura problema sunt costurile de imagine, caci istoria va consemna a doua retragere rusinoasa a americanilor dupa cea din Vietnam. In rest, din punct de vedere economic retragerea trebuia sa se petreaca acum ceva timp.
  5. Armata afgana a refuzat sa lupte contra talibanilor pentru ca, de fapt, au crezut in ideologia lor mai mult decat in cea „invadatorilor”. Singurul motiv pentru care acei afgani au fost alaturi de americani au fost banii si faptul ca erau constienti de superioritatea militara a americanilor.

In Afganistan nu a fost democratie niciodata si nici nu va fi in viitorul apropiat, iar eu refuz sa plang cu lacrimi de crocodil soarta oamenilor de acolo. Daca ei nu isi doresc sa traiasca in democratie, de ce ar fi asta problema mea? Daca o batranica nu vrea sa treaca strada, eu nu o voi forta s-o faca, chiar daca batranica aceea nu a avut acces la educatie si este neaparat vinovata de situatia ei. Nu sunt obligat sa o ajut, iar bine cu forta nu voi face niciodata. Este atat de simplu pentru mine.

ps: Scriind articolul acesta, intitulat In Afganistan nu a fost democratie niciodata, mi-am amintit de romanul Splendida cetate a celor o mie de sori. Acea cetate este Kabul, iar cartea este o radiografie destul de obiectiva a situatiei. V-o recomand cu caldura, nefiind deloc singura carte utila pe care ar trebui s-o citim in aceste zile.

 

Lasă un răspuns