Publicul PRM din anul 2000

Stirea sfarsitului de saptamana este, dupa mine, alianta a trei partide nationaliste. Despre ele, dar si despre publicul nationalist in general voi scrie nu unul, ci trei articole.

In acest prim articol, voi incerca sa raspund la intrebarea Care a fost publicul PRM in anul 2000, public care l-a impins pe Corneliu Vadim Tudor in turul 2 al alegerilor prezidentiale. In cel de-al doilea articol voi raspunde la intrebarea UNDE este acel public acum, iar in cel de-al treilea voi spune ce trebuie sa faca un partid ori o alianta nationalista pentru a reusi.

Pana atunci, sa vedem DE CE erau votati PRM-ul si Corneliu Vadim Tudor in anul 2000:

Discurs justitiar

Principala caracteristica a discursului lui CV Tudor era justitia cu orice pret. Voi impusca caracatita mafiei intre ochi. Principalul argument al PRM-ului era (si a fost mult timp) faptul ca nu a fost niciodata la guvernare. Intre 92 si 95 a SPRIJINIT guvernarea, insa a iesit la timp. Ma rog, la timp cat sa poata invoca asta in campania electorala.

Discurs nationalist

Lumea avea si inca are impresia ca singura calitate a discursului PRM-ist era nationalismul. Cat se poate de gresit. Discursul era SI nationalist, dar nu era UNICA sa caracteristica.

Discurs nostalgic, dar nu comunist

Mergea mana-n mana cu discursul nationalist. Nu era, insa, un discurs comunist. Din acest motiv reusise sa-i convinga si pe cei de la Noua Dreapta sa adere. Lua chestiile aparent bune de la comunismul anilor 80, de la Ceausescu, critica partile profund negative, le amesteca si iesea un mix digerabil pentru toata lumea. Intai si intai, pentru publicul roman de atunci.

Sa va reamintesc faptul ca PRM-ul era vazut de multi drept partid de DREAPTA?!

Discurs religios

Dupa Emil Constantinescu, primul presedinte religios al Romaniei, Vadim se visa al doilea. Iliescu era liber-cugetatorul, asa ca impotriva sa trebuia sa concureze si un CRESTIN. Vadim, in timpul campaniei, a fost acuzat, atunci si ulterior, ca ar fi de fapt baptist. Culmea, acuzatia cu pricina l-a avantajat, acesta fiind votat, deopotriva, si de crestinii neortodocsi din Romania. Vedeti, in acest sens, diferenta de discurs dintre Vadim si Becali (care considera ca baptistii si alti protestanti vor ajunge in Iad).

Discurs anti-sistem

Gresiti nu erau doar politicienii, ci si sistemul in sine. Nu era clar din discursul lui Vadim ce trebuia facut, dar sistemul, cu partidele de atunci, era gresit. Si trebuia schimbat. Din temelii.

Discurs pro-armata

Armata e cu noi! Mai stiti scandarea de la Revolutie? Vadim era cu armata, cel putin declarativ. Iar pentru ca declaratiile sa fie „probate”, si-a luat pe langa el o gramada de generali in rezerva.

Discurs anti-Nato si anti-american

Razboiul din Kosovo si bombardarea Serbiei au fost mana cereasca pentru liderul PRM. Se spune ca PRM a inceput sa creasca in Banat fix din acest motiv: solidaritatea aratata cu poporul sarb. E drept, Timisoara a fost mult timp bastion taranist, primul oras liber, dar treptat, mai ales in mediul rural, in localitatile de granita, PRM-ul, singurul partid care a fraternizat cu sarbii, era bine vazut.

In plus, Vadim plangea pe umarul celor trimisi sa moara in teatrele straine de operatiuni. Pe atunci nu era Afganistan sau Irak, dar erau Bosnia si tari mai apropiate. De ce sa moara bietii nostri soldati?

Discurs sovin, rasist, antisemit, homofob

Ma rog, pe atunci homofobia nu era de actualitate, abia in 99 am dezincriminat relatiile homosexuale. Dar discursul era clar sovin (cu tinta directa ungurii), antisemit (prin asta PRM a atras, de partea sa, neolegionarii) si rasist (problema tiganilor).

Carisma

Vadim era un om cult, carismatic, cu o memorie foarte buna. Stia si sa batjocoreasca, dar avea si talent in a pune porecle. Multe dintre ele au ramas si astazi (Abramburica pentru Ecaterina Andronescu, de exemplu). Chestia cu OM CULT este fundamentala pentru a intelege de ce multi intelectuali au trecut de partea sa.

Observati, va rog, faptul ca multi lideri extremisti au fost extrem de carismatici. Si Hitler, cel mai sangeros dictator ales democratic din istoria omenirii, avea o carisma iesita din comun. Fara ea putea spune si putea sa-si doreasca orice, nu s-ar fi intamplat nimic daca nu ar fi avut capacitatea de a-i convinge pe altii.

Fuziunea cu PUNR

Acum, ne uitam cu totii la Funar si radem de el, spunem cat de rau a ajuns. Eh, sa stiti ca in anul 2000 PUNR era aripa mai moderata a nationalismului. Funar fusese primar in Cluj si in afara de cateva nebunii cu banci tricolore si alte cateva, nu facuse efectiv niciun rau ungurilor.

Acum, fuziunea cu PUNR era importanta din 3 motive:

1. Dadea un mesaj de UNITATE. Suntem impreuna, suntem mai puternici.

2. PUNR avea filiale bine organizate, in special in Ardeal.

3. Pentru un partid de lider, validarea era foarte importanta. Uite, dom’le, si Funar are incredere in Vadim. Fix pe mesajul asta s-a mers in Cluj: uite, pana si el a renuntat la ambitiile prezidentiale pt Vadim. Inseamna ca Vadim merita!

In plus, trebuie sa ne uitam si cum a aparut PUNR, cine facea parte din acest partid. Pe scurt: mica intelectualitate. Un amic cu parinti prin PNTCD mi-a explicat o chestie interesanta. Cica in 90, in PNTCD, Coposu daduse ordin sa nu se inscrie niciun fost membru PCR. Problema era ca majoritatea profesorilor de scoala si de liceu, IN SPECIAL cei de istorie, fusesera facuti membri de partid. Credeau sau nu, erau membri PCR. Drept urmare, profesorii de liceu din Ardeal, protestand impotriva FSN, s-au inscris in PUNR, partidul in care se simteau reprezentati. Ulterior, acestia au trecut de partea lui Vadim.

Criza economica; disponibilizarile

Trebuiau trecute impreuna, dar ele sunt un pic distincte. Marea problema nu era criza efectiva, cu scumpirile oamenii erau obisnuiti, cu nivelul redus de trai la fel. Problema erau disponibilizarile, adica nu doar ca un om traia prost, dar se simtea si inutil. Inadaptat. Din alta epoca.

Nu intamplator la toate grevele din anii 97-2000 se auzea Vadim Presedinte. El, si nu Iliescu sau PSD, era speranta!

Apropo de disponibilizari si de greve, prin 99 Miron Cozma se inscrisese in PRM. Nu stiu cum mai este vazut acum, dar pe atunci era un IDOL, aproape UN ZEU printre mineri. Inscrierea sa in PRM a adus o tona de voturi pentru acest partid.

Contextul politic

Fara el Vadim nu ar fi intrat NICIODATA in turul 2. E un adevar. Contextul politic poate fi rezumat prin 3 idei:

1. Presedintele in functie a anuntat ca nu mai candideaza. El era tinta atacurilor opozitiei. Practic, Vadim ataca furibund si nu primea niciun raspuns din partea cealalta. Apoi continua: Vedeti? Nu raspund, deci e adevarat!

2. Partidele de dreapta, in disperarea lor de a se salva, au avut fiecare propriul candidat. Petre Roman de la PD a luat sub 5%, dar partidul sau a intrat; Stolojan a fost candidatul PNL si a facut un scor onorabil; Isarescu, candidatul NOULUI CDR, a obtinut un scor slab si, cel mai important, nu a putut sa duca CDR-ul in Parlament. Mai puteti pune la socoteala si procentele lui Melescanu, vazut, in acel moment, tot candidat de dreapta. Adunati-le si vedeti ca suma lor era peste procentul lui Vadim din turul 1.

3. Celelalte partide nu erau pregatite pentru asa ceva. Discurs anti-coruptie nu avea aproape nimeni (avusese Constantinescu, partial, in 96, dar nu mai era credibil), discurs anti-NATO nu-si permitea nimeni, discurs extremist si anti-sistem nu-si permitea nimeni sa aiba, discurs ultra-religios nu avea (inca) nimeni. PRM a intrat nu pe un culoar, ci pe mai multe, toate libere. Si le-a facut singur, ca sa zic asa.

Acum, pana sa scriu eu urmatorul articol, incercati sa raspundeti singuri la intrebarea mea: UNDE este acum publicul PRM din anul 2000. Hai, ca nu e greu 🙂 HINT (Fiind vorba de anul 2000, majoritatea clipurilor de pe youtube sunt inregistrari ale emisiunii lui Marius Tuca) Salutari POLITICE tuturor!